Muzica din varicioza
Conținutul
Tesaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si porozitate fina. Se clasifica in 2 grupe mari fibre textile naturale: vegetale bumbac, in, canepaanimale lana, mataseminerale si fibre textile obtinute prin procedee chimice: din polimeri naturali si din polimeri sintetici.
Bumbacul Bumbacul este un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai rezistent din fibrele naturale, cu exceptia lanei. Bumbacul rezista foarte bine daca este vopsit. In plus, aerul trece foarte usor prin tesatura. Are o culoare alb-galbuie. Bumbacul este o alegere buna pentru husele de perne sau cuverturi.
Pachete Promotionale
In camerele mai putin formale, ferestrele pot fi acoperite cu draperii de bumbac. Bumbacul are fibre mai groase si o tesatura mai densa, astfel ca se va comporta bine in timp.
Fibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac,in care se afla seminte de care sunt legate fibrele. Fibrele sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor. Dezvoltarea fibrelorare loc de la scuturarea florii pana la 60 zile.
Pana la 20 zile de la caderea petalelor se dezvolta ovarul,devenind capsula. De la 20 pana la 60 de zile are loc maturizarea fibrei. Peretele primar se ingroasa,se formeaza peretele secundar prin depunerea de lamele concentrice de celuloza.
La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat. Recoltarea se poate muzica din varicioza manual,mecanic sau pneumatic. Panza Panza facuta din fibre vegetale, aceasta are un luciu fin.
Este foarte rezistent cand vine vorba de patare, dar se sifoneaza foarte usor. Panza este excelenta ca fata de masa pentru ca este usoara. Mtasea Matase muzica din varicioza creata de viermi. Partea negativa cand vine vorba de matase, e ca nu se comporta bine daca este expusa la soare.
Matasea este de mai multe tipuri. Gradul de uzura al matasii este dat in cea mai mare parte de calitatea tesaturii. Are un luciu specific, caracteristic; este cea mai lucioasa dintre fibrele naturale. Mtasea natural este elaborat sub forma filamentar de larvele unor fluturi, capabile de a ,fila" fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi. Acestea sunt transformate prin asamblare i rsucire, n fire de mtase, care constituie materie prima pentru seciile de tricotaje i estorii de mtase natural.
Esarfa Tip Sal cu 2 Fete, Imprimeu tip Pictura, Matase+ Vascoza
Aceste fire filamentare se difereniaz de firele rezultate prin filari mecanice are fibrelor relativ scurte, prin aceea ca n alctuirea lor intr filamente de lungimi foarte mari, ajungnd practic pn la m sau mai mult. Lana Lana dintre toate fibrele naturale, lana este cea mai rezistenta.
Ea poate fi destul de aspra, dar tine de cald; totusi, exista muzica din varicioza oameni alergici la lana. Lana prezinta o mare alungire la rupere ceea ce ii confera o elasticitate deosebita si capacitate de sifonare mica. Lna muzica din varicioza fibra de origine animal cea mai utilizat, care din punct de vedere chimic este cea mai complex, avnd n structur mai mult de 21 aminoacizi, ei nsi compleci, dispui ntr- o ordine formnd lanuri lungi; ntre lanuri vecine sunt legturi transversale de hidrogen, sare, cistin-disulfidice.
Aceast organizare chimic explic o parte din proprietile lnii, cum ar fi recuperarea elasticitii instantanee i ntrziate. Astazi, n ntreaga lume, aproximativ milioane kilograme de lna sunt tratate anual pentru a fi ignifiate.
Lna tratata poate fi spalata sau curatata prin procedeul uscat, fara a-si pierde rezistenta. Inul Inul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de in. Se caracterizeaza tablete de la varicozoa wen phlebodia doua muzica din varicioza de fibre tehnice si elementare.
Fibrele tehnice reprezinta un ansamblu de fibre elementare liate ntre ele cu o substanta numita lignina. Canepa Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru funii si sfori. Canepa este o fibra varicoza i acid folic se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de acesta.
Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai scazuta. Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre care: rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta, rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor sintetice li se pot conferi proprietati pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate, rezistenta la temperaturi mari.
Exista nsa si proprietati nesatisfacatoare: absorbtie de umiditate scazuta, efecte de scamosare. Celofibea este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele vascoza, cupro si acetat.
Nu exista o fibra care sa nu se amestece cu celofibra. Are o rezistenta buna Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. Principiul de obtinere al vascozei consta in transformarea celulozei din lemn in derivati ai celulozei, care apoi prin dizolvare in NaOH sa regenereze celuloza, care in conditii speciale se poate fila in bai de muzica din varicioza.
Viscoza fiind un hidrat de celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul, alungirea la rupere mare.
Pijama set scurt Moss Green
Fibrele poliesterice au ca reprezentant important Terilena care rezulta prin poliestificarea cu eliminare de apa a acidului tereftalic cu etandiol. Acest tip de fibre sunt rezistente la lumina, caldura si sifonare. Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse petroliere naturale. Acrilii ard usor datorita structurii lor specifice.
Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte.
Recunoasterea tesaturilor Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cteva fire att din batatura, ct si din urzeala, din materialul care ne intereseaza. Rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.
Bluza Sense vascoza Genenis negru
Datorita comportarii diferite a fibrelor de origine animala si vegetala de reactivi, fibrele pot fi identificate si prin metode chimice. Bumbacul, inul, cnepa, iula, ramia fibre naturale, de origine vegetala ard repede, cu flacara, degajnd un miros de hrtie arsa si se transforma ntr-o cenusa alba, inconsistenta. Aceste fibre au rezistenta scazuta la actiunea acizilor, n special a acizilor anorganici clorhidric, sulfuric etc. Dupa tratamentele facute n mediu acid tesatura trebuie clatita foarte bine.
Lina, parul de capra, mohairul, parul de camila fibre naturale, de origine animala ard lent, locul arderii scnteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid sub forma unui fir negru, ntortocheat dar sfa-rmicios.
Mirosul este neplacut, da corn ars. Una, n comparatie cu bumbacul, inul, cnepa, iuta si ramia, nu rezista la actiunea substantelor alcaline. Amoniacul ars actiune mai redusa, prezentnd avantajul ca fiind volatil se ndeparteaza prin uscare. De asemenea, nu rezista ia actiunea acidului sulfuric concentrat. Matasea naturala fibra naturala, de origine animala se recunoaste usor dupa aspect, are luciu si un fosnet caracteristic.
Arde ca si lina cu miros de corn ars, locul aprins se umfla, formnd o mica gamalie. Aceasta fibra se dizolva, chiar la rece, n solutii concentrate de acizi anorganici clorhi-dric, sulfuric etc.
Matasea naturala nu rezista la actiunea substantelor alcaline concentrate. Solutiile foarte diluate de soda calcinata si cele de amoniac nu-i produc degradari nsemnate la cald 95C. Matasea viscoza, matasea cupro-amoniacala bem-bergmatasea acetat si lna artificialasnt fibre artificiale. Matasea de viscoza si matasea cupro-amoniacala ard ca si fibrele naturale de origine vegetala cu flacara si miros de hrtie arsa, lsind o cenusa alba.
SassyMood - Camasa Oversize Cu maneca 3/4 din Vascoza, L
In comparatie cu bumbacul, arderea este mai vie si mai rapida. Aceste tesaturi snt mult mai sensibile la actiunea acizilor dect bumbacul. Se recomanda sa se spele cu detergenti, fara adaos de substante alcaline soda calcinata etc.
Matasea acetat are luciu placut asemanator cu al matasii naturale. Arde cu miros ntepator, lasnd un rest mineral consistent.
Se dizolva n acetona. Nu rezista n acizi concentrati si n al- calii. Lina artificiala prezinta nsusiri asemanatoare linii naturale. La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars, iar firul ars prezinta o gamalie sfarmicioasa. La fabricarea tesaturilor textile industriale se foloseste n amestec cu lina naturala. Fibrele poliamidice, poliesterice, poliuretanice elastomere, poliacrilonitrilice, polipropilenice, din policlorura de vinii si din alcool polivinilic snt fibre sintetice. Poliamidele relon, nailon etc.
Aceste fibre au rezistenta foarte buna la substantele alcaline, chiar n solutii mai concentrate si la cald. Fibrele poliesterice, cunoscute la noi in tara sub denumirea comerciala de terom, se folosesc n tricotaje, la fabricarea perdelelor, a tricotajelor pentru muzica din varicioza de corp, la diferite tesaturi, cravate.
Se folosesc si n amestec cu lna si cu bumbacul pentru tesaturi care prezinta o buna revenire din sifonare. Rezista la actiunea solutiilor diluate de acizi, dar snt mai putin stabile la alcalii. De asemenea, au o buna stabilitate fata de substantele oxidante apa oxigenata etc. Se dizolva n fenoli. Ard, se topesc si formeaza o gamalie care se ntareste la rece.
Pijama set scurt Moss Green
Fibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi n tara sub denumirile comerciale de melana, PAN, PNAorlon, acrilan, se folosesc n tricotaje, ca nlocuitori ai lnii sau n amestec cu fibre celulozice, n tricoturi si tesaturi. Poseda o buna stabilitate la acizi si la actiunea substantelor oxidante. Fata de substantele alcaline snt mai putin rezistente dect poliamidele.
Ard ca si celelalte fibre sintetice. Fibrele polipropilenice se folosesc n industria textila n tricotaje si la fabricarea covoarelor si, de asemenea, n industria electrotehnica. Prezinta o foarte buna rezistenta la actiunea substantelor chimice acizi, alcalii, solventi organici etc.
Fibrele din policlorura de vinii snt hidrofobe nu au afinitate pentru apaceea ce le muzica din varicioza improprii pentru industria textila, unde se folosesc muzica din varicioza n muzica din varicioza speciale la tricotaje pentru produse anti-reumatice.
Aceste fibre nu ard, nu putrezesc, snt rezistente la actiunea acizilor, alcaliilor, substantelor oxidante, solventilor organici. Snt atacate nsa de amoniac si snt solubile n eteri si esteri.
Multumesc pentru atentie!